Calculator simplu pentru curbe de calibrare pentru analize de laborator
Generați curbe de calibrare liniare din puncte de date standard și calculați concentrații necunoscute. Perfect pentru chimia analitică, lucrări de laborator și cercetări științifice.
Calculator simplu pentru curba de calibrare
Introduceți punctele de date pentru calibrare
Curba de calibrare
Calculați concentrația necunoscută
Documentație
Calculator simplu pentru curba de calibrare
Introducere
O curbă de calibrare este un instrument fundamental în chimia analitică și științele de laborator, care stabilește relația dintre răspunsul instrumentului și concentrațiile cunoscute ale unei substanțe. Calculatorul nostru Simplu pentru Curba de Calibrare oferă o interfață ușor de utilizat pentru crearea curbelor de calibrare din probe standard, permițându-vă să determinați concentrații necunoscute cu precizie și încredere. Indiferent dacă analizați compuși chimici, efectuați teste de control al calității sau desfășurați experimente de cercetare, acest calculator simplifică procesul de generare a modelelor de regresie liniară din datele dvs. de calibrare.
Curbele de calibrare sunt esențiale pentru a converti măsurătorile brute ale instrumentului (cum ar fi absorbția, aria vârfului sau intensitatea semnalului) în valori de concentrație semnificative. Prin stabilirea unei relații matematice între concentrațiile cunoscute și răspunsurile corespunzătoare, puteți cuantifica cu exactitate probele necunoscute folosind aceeași tehnică de măsurare. Acest calculator folosește analiza regresiei liniare pentru a găsi cea mai bună linie dreaptă care trece prin punctele de calibrare, oferindu-vă valori pentru panta, interceptul și coeficientul de corelație (R²) pentru a evalua calitatea calibrarei dvs.
Cum funcționează curbele de calibrare
Matematica din spatele curbelor de calibrare
În esență, o curbă de calibrare reprezintă o relație matematică între concentrație (x) și răspuns (y). Pentru cele mai multe metode analitice, această relație urmează un model liniar:
Unde:
- = răspunsul instrumentului (variabilă dependentă)
- = concentrația (variabilă independentă)
- = panta (sensibilitatea metodei)
- = interceptul pe axa y (semnalul de fond)
Calculatorul determină acești parametri folosind metoda celor mai mici pătrate a regresiei liniare, care minimizează suma pătratelor diferențelor între răspunsurile observate și valorile prezise de modelul liniar.
Calculările cheie efectuate includ:
-
Calculul pantei (m):
-
Calculul interceptului (b):
-
Calculul coeficientului de determinare (R²):
Unde reprezintă valoarea prezisă a y pentru o anumită valoare x.
-
Calculul concentrației necunoscute:
Interpretarea rezultatelor
Panta (m) indică sensibilitatea metodei analitice. O pantă mai abruptă înseamnă că răspunsul se schimbă mai dramatic odată cu concentrația, oferind potențial o mai bună rezoluție pentru a distinge între concentrații similare.
Interceptul (b) reprezintă semnalul de fond sau răspunsul instrumentului atunci când concentrația este zero. Ideal, acesta ar trebui să fie aproape de zero pentru multe tehnici analitice, dar unele metode au în mod inerent intercepte non-zero.
Coeficientul de determinare (R²) măsoară cât de bine se potrivește datele dvs. modelului liniar. O valoare R² de 1.0 indică o potrivire perfectă, în timp ce valorile mai apropiate de 0 sugerează o corelație slabă. Pentru curbele de calibrare fiabile, ar trebui să vizați valori R² de peste 0.99 în cele mai multe aplicații analitice.
Cum să utilizați calculatorul
Calculatorul nostru Simplu pentru Curba de Calibrare este proiectat pentru a fi intuitiv și simplu de utilizat. Urmați acești pași pentru a genera curba de calibrare și a determina concentrațiile necunoscute:
Pasul 1: Introduceți punctele de date pentru calibrare
- Introduceți valorile de concentrație cunoscute în coloana din stânga
- Introduceți valorile de răspuns corespunzătoare în coloana din dreapta
- Calculatorul începe cu două puncte de date în mod implicit
- Faceți clic pe butonul "Adaugă punct de date" pentru a include standarde suplimentare
- Utilizați pictograma de gunoi pentru a elimina orice puncte de date nedorite (minimum două sunt necesare)
Pasul 2: Generați curba de calibrare
Odată ce ați introdus cel puțin două puncte de date valide, calculatorul va:
- Calcula parametrii regresiei liniare (pantă, intercept și R²)
- Afișa ecuația regresiei în formatul: y = mx + b (R² = valoare)
- Genera un grafic vizual care arată punctele dvs. de date și linia de ajustare optimă
Pasul 3: Calculați concentrațiile necunoscute
Pentru a determina concentrația probelor necunoscute:
- Introduceți valoarea de răspuns a probei dvs. necunoscute în câmpul desemnat
- Faceți clic pe butonul "Calculează"
- Calculatorul va afișa concentrația calculată pe baza curbei dvs. de calibrare
- Utilizați butonul de copiere pentru a transfera ușor rezultatul în înregistrările sau rapoartele dvs.
Sfaturi pentru calibrare precisă
Pentru cele mai fiabile rezultate, luați în considerare aceste bune practici:
- Utilizați cel puțin 5-7 puncte de calibrare pentru o curbă de calibrare robustă
- Asigurați-vă că standardele de calibrare acoperă intervalul de concentrație a probelor necunoscute
- Spațiați punctele de calibrare uniform pe întregul interval de concentrație
- Includeți măsurători replicate pentru a evalua precizia
- Verificați că datele dvs. urmează o relație liniară (R² > 0.99 pentru cele mai multe aplicații)
Cazuri de utilizare
Curbele de calibrare sunt instrumente esențiale în numeroase domenii științifice și industriale. Iată câteva aplicații comune:
Chimie analitică
În chimia analitică, curbele de calibrare sunt utilizate pentru analiza cantitativă a compușilor folosind tehnici precum:
- Spectrofotometria UV-Vis: Determinarea concentrației compușilor colorați prin măsurarea absorbției luminii
- Chromatografia de înaltă performanță (HPLC): Cuantificarea compușilor pe baza ariilor sau înălțimilor vârfurilor
- Spectroscopia de absorbție atomică (AAS): Măsurarea concentrațiilor metalelor în probele de mediu sau biologice
- Chromatografia de gaze (GC): Analiza compușilor volatili în amestecuri complexe
Biochimie și biologie moleculară
Cercetătorii din științele vieții se bazează pe curbele de calibrare pentru:
- Cuantificarea proteinelor: Asocieri Bradford, BCA sau Lowry pentru determinarea concentrațiilor proteinelor
- Cuantificarea ADN/RNA: Măsurarea spectrofotometrică sau fluorometrică a concentrațiilor acizilor nucleici
- Teste de tip ELISA: Cuantificarea antigenelor, anticorpilor sau proteinelor în probele biologice
- Analiza qPCR: Determinarea cantităților inițiale de template în PCR cantitativ
Testare de mediu
Oamenii de știință din domeniul mediului folosesc curbele de calibrare pentru:
- Analiza calității apei: Măsurarea contaminanților, nutrienților sau poluanților în probele de apă
- Testarea solului: Cuantificarea mineralelor, compușilor organici sau poluanților în extrasele de sol
- Monitorizarea calității aerului: Determinarea concentrațiilor particulelor sau poluanților gazoși
Industria farmaceutică
În cercetarea și controlul calității farmaceutice, curbele de calibrare sunt esențiale pentru:
- Teste de medicamente: Determinarea conținutului ingredientului activ (API)
- Teste de dizolvare: Măsurarea ratelor de eliberare a medicamentului din formulări
- Studii de stabilitate: Monitorizarea degradării medicamentului în timp
- Metode bioanalitice: Cuantificarea concentrațiilor de medicamente în matrice biologice
Industria alimentară și a băuturilor
Cercetătorii din domeniul alimentelor și specialiștii în controlul calității folosesc curbele de calibrare pentru:
- Analiza nutrițională: Determinarea conținutului de vitamine, minerale sau macronutrienți
- Testarea contaminanților: Măsurarea reziduurilor de pesticide, metalelor grele sau toxinelor microbiene
- Controlul calității: Monitorizarea compușilor de aromă, coloranților sau conservanților
Alternative la curbele de calibrare liniare
Deși calibrarea liniară este cea mai comună abordare, există mai multe alternative pentru situațiile în care relația dintre concentrație și răspuns nu este liniară:
- Calibrarea polinomială: Utilizarea ecuațiilor polinomiale de ordin superior (quadratic, cubic) pentru relații curbe
- Transformarea logaritmică: Conversia datelor non-liniare în formă liniară prin luarea logaritmilor
- Funcții de putere: Utilizarea relațiilor de putere (y = ax^b) pentru anumite tipuri de date
- Regresiune liniară ponderată: Aplicarea greutăților asupra punctelor de date pentru a ține cont de heteroscedasticitate (varianta inegală)
- Metoda adăugării standard: Adăugarea unor cantități cunoscute de analit în probă pentru a determina concentrația fără o curbă de calibrare separată
- Calibrarea cu standard intern: Utilizarea unui compus de referință pentru a normaliza răspunsurile și a îmbunătăți precizia
Istoria curbelor de calibrare
Conceptul de calibrare are rădăcini adânci în istoria măsurării și științei analitice. Iată o scurtă prezentare a modului în care au evoluat curbele de calibrare:
Dezvoltări timpurii
Principiul fundamental de comparare a necunoscutelor cu standardele datează din civilizațiile antice care au dezvoltat greutăți și măsuri standardizate. Cu toate acestea, fundația matematică pentru curbele de calibrare moderne a apărut în secolul al XIX-lea, odată cu dezvoltarea analizei regresiei.
Fundamente statistice
În 1805, Adrien-Marie Legendre a introdus metoda celor mai mici pătrate, care va deveni baza matematică pentru regresia liniară. Mai târziu, Carl Friedrich Gauss a dezvoltat aceste concepte, oferind cadrul statistic care stă la baza metodelor moderne de calibrare.
Chimie analitică modernă
Utilizarea sistematică a curbelor de calibrare în chimia analitică a câștigat popularitate la începutul secolului XX, odată cu dezvoltarea tehnicilor de analiză instrumentală:
- În anii 1940 și 1950, apariția spectrofotometriei a dus la adoptarea pe scară largă a curbelor de calibrare pentru analiza cantitativă
- Dezvoltarea tehnicilor cromatografice în mijlocul secolului XX a extins și mai mult aplicarea metodelor de calibrare
- Introducerea analizei computerizate a datelor în anii 1970 și 1980 a simplificat crearea și utilizarea curbelor de calibrare
Evoluția asigurării calității
Pe măsură ce metodele analitice au devenit mai sofisticate, la fel au evoluat și abordările de calibrare:
- Conceptul de validare a metodei, inclusiv evaluarea liniarității, domeniului și limitelor de detecție, a devenit standardizat
- Organismele de reglementare, cum ar fi FDA, EPA și ICH, au stabilit linii directoare pentru procedurile corespunzătoare de calibrare
- Dezvoltarea software-ului statistic a făcut ca modelele de calibrare mai complexe să fie accesibile laboratoarelor de rutină
Astăzi, curbele de calibrare rămân fundamentale pentru știința analitică, cu cercetări continue axate pe îmbunătățirea metodelor de calibrare pentru provocările analitice din ce în ce mai complexe și limitele de detecție mai scăzute.
Exemple de cod
Iată exemple de implementare a calculărilor curbei de calibrare în diverse limbaje de programare:
Excel
1' Funcție VBA Excel pentru regresia liniară a curbei de calibrare
2Function CalculateUnknownConcentration(response As Double, calibrationPoints As Range) As Double
3 Dim xValues As Range, yValues As Range
4 Dim slope As Double, intercept As Double
5 Dim i As Integer, n As Integer
6
7 ' Configurați valorile x și y
8 n = calibrationPoints.Rows.Count
9 Set xValues = calibrationPoints.Columns(1)
10 Set yValues = calibrationPoints.Columns(2)
11
12 ' Calculați panta și interceptul folosind LINEST
13 slope = Application.WorksheetFunction.Slope(yValues, xValues)
14 intercept = Application.WorksheetFunction.Intercept(yValues, xValues)
15
16 ' Calculați concentrația necunoscută
17 CalculateUnknownConcentration = (response - intercept) / slope
18End Function
19
20' Utilizare într-o foaie de lucru:
21' =CalculateUnknownConcentration(A1, B2:C8)
22' Unde A1 conține valoarea răspunsului și B2:C8 conține perechi concentrație-răspuns
23
Python
1import numpy as np
2from scipy import stats
3import matplotlib.pyplot as plt
4
5def create_calibration_curve(concentrations, responses):
6 """
7 Creați o curbă de calibrare din perechi de concentrație-răspuns cunoscute.
8
9 Parametrii:
10 concentrations (array-like): Valori de concentrație cunoscute
11 responses (array-like): Valori de răspuns corespunzătoare
12
13 Returnează:
14 tuple: (panta, intercept, r_squared, plot)
15 """
16 # Convertiți intrările în matrice numpy
17 x = np.array(concentrations)
18 y = np.array(responses)
19
20 # Efectuați regresia liniară
21 slope, intercept, r_value, p_value, std_err = stats.linregress(x, y)
22 r_squared = r_value ** 2
23
24 # Creați linia de predicție
25 x_line = np.linspace(min(x) * 0.9, max(x) * 1.1, 100)
26 y_line = slope * x_line + intercept
27
28 # Creați graficul
29 plt.figure(figsize=(10, 6))
30 plt.scatter(x, y, color='red', label='Puncte de calibrare')
31 plt.plot(x_line, y_line, color='blue', label=f'y = {slope:.4f}x + {intercept:.4f}')
32 plt.xlabel('Concentrație')
33 plt.ylabel('Răspuns')
34 plt.title('Curba de calibrare')
35 plt.legend()
36 plt.grid(True, linestyle='--', alpha=0.7)
37 plt.text(min(x), max(y) * 0.9, f'R² = {r_squared:.4f}', fontsize=12)
38
39 return slope, intercept, r_squared, plt
40
41def calculate_unknown_concentration(response, slope, intercept):
42 """
43 Calculați concentrația necunoscută dintr-o valoare de răspuns folosind parametrii de calibrare.
44
45 Parametrii:
46 response (float): Valoarea răspunsului măsurat
47 slope (float): Panta din curba de calibrare
48 intercept (float): Interceptul din curba de calibrare
49
50 Returnează:
51 float: Concentrația calculată
52 """
53 return (response - intercept) / slope
54
55# Exemplu de utilizare
56concentrations = [0, 1, 2, 5, 10, 20]
57responses = [0.1, 0.3, 0.5, 1.1, 2.0, 3.9]
58
59slope, intercept, r_squared, plot = create_calibration_curve(concentrations, responses)
60print(f"Ecuația de calibrare: y = {slope:.4f}x + {intercept:.4f}")
61print(f"R² = {r_squared:.4f}")
62
63# Calculați concentrația necunoscută
64unknown_response = 1.5
65unknown_conc = calculate_unknown_concentration(unknown_response, slope, intercept)
66print(f"Concentrația necunoscută: {unknown_conc:.4f}")
67
68# Afișați graficul
69plot.show()
70
JavaScript
1/**
2 * Calculați regresia liniară pentru curba de calibrare
3 * @param {Array} points - Array de perechi [concentrație, răspuns]
4 * @returns {Object} Parametrii regresiei
5 */
6function calculateLinearRegression(points) {
7 // Extrageți valorile x și y
8 const x = points.map(point => point[0]);
9 const y = points.map(point => point[1]);
10
11 // Calculați mediile
12 const n = points.length;
13 const meanX = x.reduce((sum, val) => sum + val, 0) / n;
14 const meanY = y.reduce((sum, val) => sum + val, 0) / n;
15
16 // Calculați panta și interceptul
17 let numerator = 0;
18 let denominator = 0;
19
20 for (let i = 0; i < n; i++) {
21 numerator += (x[i] - meanX) * (y[i] - meanY);
22 denominator += Math.pow(x[i] - meanX, 2);
23 }
24
25 const slope = numerator / denominator;
26 const intercept = meanY - slope * meanX;
27
28 // Calculați R-pătrat
29 const predictedY = x.map(xVal => slope * xVal + intercept);
30 const totalSS = y.reduce((sum, yVal) => sum + Math.pow(yVal - meanY, 2), 0);
31 const residualSS = y.reduce((sum, yVal, i) => sum + Math.pow(yVal - predictedY[i], 2), 0);
32 const rSquared = 1 - (residualSS / totalSS);
33
34 return {
35 slope,
36 intercept,
37 rSquared,
38 equation: `y = ${slope.toFixed(4)}x + ${intercept.toFixed(4)}`,
39 calculateUnknown: (response) => (response - intercept) / slope
40 };
41}
42
43// Exemplu de utilizare
44const calibrationPoints = [
45 [0, 0.1],
46 [1, 0.3],
47 [2, 0.5],
48 [5, 1.1],
49 [10, 2.0],
50 [20, 3.9]
51];
52
53const regression = calculateLinearRegression(calibrationPoints);
54console.log(regression.equation);
55console.log(`R² = ${regression.rSquared.toFixed(4)}`);
56
57// Calculați concentrația necunoscută
58const unknownResponse = 1.5;
59const unknownConcentration = regression.calculateUnknown(unknownResponse);
60console.log(`Concentrația necunoscută: ${unknownConcentration.toFixed(4)}`);
61
R
1# Funcție pentru a crea curba de calibrare și a calcula concentrația necunoscută
2create_calibration_curve <- function(concentrations, responses, unknown_response = NULL) {
3 # Creați un cadru de date
4 cal_data <- data.frame(
5 concentration = concentrations,
6 response = responses
7 )
8
9 # Efectuați regresia liniară
10 model <- lm(response ~ concentration, data = cal_data)
11
12 # Extrageți parametrii
13 slope <- coef(model)[2]
14 intercept <- coef(model)[1]
15 r_squared <- summary(model)$r.squared
16
17 # Creați graficul
18 plot <- ggplot2::ggplot(cal_data, ggplot2::aes(x = concentration, y = response)) +
19 ggplot2::geom_point(color = "red", size = 3) +
20 ggplot2::geom_smooth(method = "lm", formula = y ~ x, color = "blue", se = FALSE) +
21 ggplot2::labs(
22 title = "Curba de calibrare",
23 x = "Concentrație",
24 y = "Răspuns",
25 subtitle = sprintf("y = %.4fx + %.4f (R² = %.4f)", slope, intercept, r_squared)
26 ) +
27 ggplot2::theme_minimal()
28
29 # Calculați concentrația necunoscută dacă este furnizată
30 unknown_conc <- NULL
31 if (!is.null(unknown_response)) {
32 unknown_conc <- (unknown_response - intercept) / slope
33 }
34
35 # Returnați rezultatele
36 return(list(
37 slope = slope,
38 intercept = intercept,
39 r_squared = r_squared,
40 equation = sprintf("y = %.4fx + %.4f", slope, intercept),
41 plot = plot,
42 unknown_concentration = unknown_conc
43 ))
44}
45
46# Exemplu de utilizare
47concentrations <- c(0, 1, 2, 5, 10, 20)
48responses <- c(0.1, 0.3, 0.5, 1.1, 2.0, 3.9)
49
50# Creați curba de calibrare
51result <- create_calibration_curve(concentrations, responses, unknown_response = 1.5)
52
53# Tipăriți rezultatele
54cat("Ecuația de calibrare:", result$equation, "\n")
55cat("R²:", result$r_squared, "\n")
56cat("Concentrația necunoscută:", result$unknown_concentration, "\n")
57
58# Afișați graficul
59print(result$plot)
60
Întrebări frecvente
Ce este o curbă de calibrare?
O curbă de calibrare este o reprezentare grafică a relației dintre concentrațiile cunoscute ale unei substanțe și răspunsurile instrumentului corespunzătoare. Este creată prin măsurarea standardelor cu concentrații cunoscute și ajustarea unui model matematic (de obicei liniar) la punctele de date. Această curbă este apoi utilizată pentru a determina concentrațiile probelor necunoscute pe baza răspunsurilor măsurate.
Câte puncte de calibrare ar trebui să folosesc?
Pentru cele mai multe aplicații analitice, se recomandă un minim de 5-7 puncte de calibrare pentru a stabili o curbă de calibrare fiabilă. Utilizarea mai multor puncte îmbunătățește în general acuratețea calibrarei, în special atunci când se acoperă un interval larg de concentrație. Pentru conformitatea cu reglementările, metodele specifice pot necesita un număr minim de puncte de calibrare, așa că verificați întotdeauna liniile directoare relevante pentru aplicația dvs.
Ce îmi spune valoarea R² despre curba mea de calibrare?
Coeficientul de determinare (R²) măsoară cât de bine se potrivesc datele dvs. modelului liniar. O valoare R² de 1.0 indică o potrivire perfectă, în timp ce valorile mai apropiate de 0 sugerează o corelație slabă. Pentru metodele analitice, o valoare R² mai mare de 0.99 este considerată de obicei acceptabilă, deși aplicațiile specifice pot avea cerințe diferite. O valoare R² scăzută poate indica probleme cu standardele dvs., instrumentul sau că un model non-liniar ar fi mai potrivit.
Pot folosi o curbă de calibrare pentru concentrații în afara intervalului meu de calibrare?
Extrapolarea dincolo de intervalul de calibrare (fie sub cel mai mic standard, fie peste cel mai mare) nu este de obicei recomandată, deoarece poate duce la erori semnificative. Relația dintre concentrație și răspuns poate să nu rămână liniară în afara intervalului calibrat. Pentru cele mai bune rezultate, asigurați-vă că probele dvs. necunoscute se încadrează în intervalul de concentrație al standardelor de calibrare. Dacă este necesar, diluați probele care depășesc cel mai mare standard sau concentrați probele care sunt sub cel mai mic standard.
Cât de des ar trebui să creez o nouă curbă de calibrare?
Frecvența calibrației depinde de mai mulți factori, inclusiv:
- Stabilitatea instrumentului
- Cerințele metodei
- Liniile directoare de reglementare
- Fluxul de probă
- Condițiile de mediu
Practicile comune includ:
- Calibrarea zilnică pentru analiza de rutină
- Calibrarea cu fiecare lot de probe
- Verificarea calibrației folosind standarde de control între calibrări complete
- Recalibrarea atunci când probele de control al calității indică o derivație
Urmați întotdeauna liniile directoare specifice metodei și cerințele de reglementare pentru aplicația dvs.
Ce ar putea cauza curba mea de calibrare să fie non-liniară?
Mai mulți factori pot cauza curbe de calibrare non-liniare:
- Saturația detectorului: Atunci când detectorul atinge limita superioară de răspuns
- Efecte de matrice: Interferența din componentele probei care afectează răspunsul
- Echilibre chimice: Reacții concurente la diferite concentrații
- Efecte de adsorbție: Pierderea analitului la concentrații scăzute
- Limitările instrumentului: Răspunsul detectorului non-liniar inerent tehnologiei
Dacă datele dvs. arată constant un comportament non-liniar, luați în considerare utilizarea unor modele alternative de calibrare (polinomiale, logaritmice) sau restrângerea intervalului de concentrație pentru a lucra într-o regiune liniară.
Cum gestionez probele sub limita de detecție?
Pentru probe cu răspunsuri sub limita de detecție (LOD), există mai multe abordări posibile:
- Raportați ca "< LOD" sau "< [valoarea numerică a LOD]"
- Raportați ca zero (nu este recomandat pentru analize statistice)
- Raportați ca LOD/2 sau LOD/√2 (aproximări statistice comune)
- Utilizați metode analitice mai sensibile
- Concentrați proba pentru a o aduce deasupra LOD
Abordarea adecvată depinde de aplicația dvs. specifică și de orice cerințe de reglementare aplicabile.
Pot folosi regresia ponderată pentru curba mea de calibrare?
Da, regresia ponderată este adecvată atunci când variația răspunsului nu este constantă pe întreaga gamă de concentrație (heteroscedasticitate). Factori de ponderare comuni includ 1/x, 1/x², 1/y și 1/y². Regresia ponderată îmbunătățește adesea acuratețea cuantificării, în special la concentrații mai mici. Testele statistice pot ajuta la determinarea dacă ponderarea este necesară și care factor de ponderare este cel mai potrivit pentru datele dvs.
Cum determin limita de detecție (LOD) și limita de cuantificare (LOQ) din curba mea de calibrare?
Abordările comune pentru a determina LOD și LOQ din datele de calibrare includ:
-
Metoda raportului semnal-la-zgomot:
- LOD = 3 × (deviația standard a fondului)
- LOQ = 10 × (deviația standard a fondului)
-
Metoda curbei de calibrare:
- LOD = 3.3 × (deviația standard a interceptului y) ÷ panta
- LOQ = 10 × (deviația standard a interceptului y) ÷ panta
-
Metoda deviației standard a replicatelor de concentrație scăzută:
- LOD = 3 × (deviația standard a replicatelor de concentrație scăzută)
- LOQ = 10 × (deviația standard a replicatelor de concentrație scăzută)
Metoda cea mai adecvată depinde de tehnica analitică și de cerințele de reglementare.
Care este diferența dintre calibrarea standard externă și calibrarea standard internă?
Calibrarea standard externă folosește un set separat de standarde pentru a crea curba de calibrare. Este mai simplă, dar poate să nu țină cont de variațiile specifice probei sau de pierderile în timpul pregătirii.
Calibrarea standard internă adaugă un compus cunoscut (standardul intern) atât la standarde, cât și la probe. Raportul răspunsului analitului la standardul intern este utilizat pentru calibrare. Această abordare compensează variațiile în pregătirea probei, volumul de injecție și răspunsul instrumentului, oferind de obicei o precizie mai bună, în special pentru probe complexe sau metode cu mai multe etape de procesare.
Referințe
-
Harris, D. C. (2015). Analiza chimică cantitativă (ediția a 9-a). W. H. Freeman and Company.
-
Skoog, D. A., Holler, F. J., & Crouch, S. R. (2017). Principiile analizei instrumentale (ediția a 7-a). Cengage Learning.
-
Miller, J. N., & Miller, J. C. (2018). Statistici și chimometrie pentru chimia analitică (ediția a 7-a). Pearson Education Limited.
-
Brereton, R. G. (2018). Chemometrie aplicată pentru oameni de știință. John Wiley & Sons.
-
Eurachem. (2014). Fitness for Purpose of Analytical Methods: A Laboratory Guide to Method Validation and Related Topics (ediția a 2-a). Recuperat de la https://www.eurachem.org/
-
Conferința Internațională pentru Armonizare (ICH). (2005). Validarea procedurilor analitice: Text și metodologie Q2(R1). Recuperat de la https://www.ich.org/
-
Thompson, M., Ellison, S. L. R., & Wood, R. (2002). Liniile directoare armonizate pentru validarea metodelor de analiză în laborator (Raport tehnic IUPAC). Chimie pură și aplicată, 74(5), 835-855.
-
Magnusson, B., & Örnemark, U. (Eds.). (2014). Ghid Eurachem: Fitness for Purpose of Analytical Methods – A Laboratory Guide to Method Validation and Related Topics (ediția a 2-a). Recuperat de la https://www.eurachem.org/
-
Almeida, A. M., Castel-Branco, M. M., & Falcão, A. C. (2002). Regresia liniară pentru curbele de calibrare revizuită: scheme de ponderare pentru metode bioanalitice. Jurnalul de cromatografie B, 774(2), 215-222.
-
Currie, L. A. (1999). Limitele de detecție și cuantificare: origini și istoric. Analytica Chimica Acta, 391(2), 127-134.
Încercați astăzi Calculatorul nostru Simplu pentru Curba de Calibrare pentru a simplifica munca dvs. analitică! Pur și simplu introduceți punctele de date pentru calibrare, generați o curbă de calibrare precisă și determinați concentrațiile necunoscute cu încredere. Aveți nevoie de ajutor cu alte calcule de laborator? Explorați întreaga noastră suită de calculatoare științifice concepute pentru cercetători, studenți și profesioniști din laborator.
Instrumente conexe
Descoperiți mai multe instrumente care ar putea fi utile pentru fluxul dvs. de lucru